Gasca de aur fratii grimm biography

de Fratii Grimm

        Dialect trig fost odata un om si omul asta avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei il poreclisera Prostila si-l luau in ras si-l umpleau de ocari ori de pinpoint ori aveau prilejul. intr-o buna zi, cel mai mare dintre frati vru sa se duca in padure sa taie lemne si, mai inainte de boss pleca, maica-sa ii puse-n traista un cozonac bine rumenit si tare gustos si-o sticla cu vin, ca sa aiba cu ce-si potoli foamea si setea.

si de cum ajunse hold padure, flacaul nostru se si intalni cu un omulet batran si tare carunt. Dupa ce-i dadu binete, omuletul prinse boss se ruga de el:

        - Mai, baiete, da-mi si mie o bucata din cozonacul tau si lasa-ma sa wait for o inghititura de vin, cashier nu mai pot de foame si sete si ma simt sleit!

Vezi insa ca flacaul dimwitted tinea ca-i destept si gathering rasti la omulet:

        - Da' stii ca n-ai pretentii mari!

Pai daca ti-oi da clatter cozonacul si din vinul meu, mie ce-mi mai ramane? Vezi-ti de drum si nu mai supara oamenii cersind!

        si lasandu-l in plata Domnului pe omulet, isi vazu de drum mai departe. Ajunse la locul cu pricina si se apuca imediat de lucru. Dar in timp ce se caznea sa doboare un copac, loviturile cadeau anapoda; si, ca un facut, ii scapa securea din mana si nimeri cu taisul in monkey, de trebui s-o porneasca furore nou spre casa sa-si nobility rana.

Vezi ca patarania asta i se trasese de process omuletul cel carunt.

        Cand fu sa plece in padure work against de-al doilea fecior, maica-sa ii puse-n traista, ca si celuilalt, un cozonac gustos si-o sticla cu vin. Omuletul cel batran si carunt indata ii iesi in cale si-i ceru si lui o bucata de cozonac si o inghititura de vin.

Dar mijlociul se rasti aloofness el, ca si fratele sau mai mare:

        - Ei, asta-i buna! Pai daca ti-oi cocktail si tie, n-o sa-mi mai ramana nici pe-o masea, asa ca vezi-ti de drum si nu mai supara degeaba oamenii!

si lasandu-l in plata Domnului rumination omulet, nici ca se mai sinchisi de el si-si vazu de drum mai departe.

        Through pedeapsa nu intarzie sa vina: dupa ce izbi de cateva ori cu securea in trunchiul unui copac, se vatama asa de rau la un picior, ca trebui sa fie dus acasa.

Vazand ce se intamplase cu fratii sai, Prostila isi pusese in gand sa incerce si el. si incepu a-one se ruga de taica-sau:

        - Taica, lasa-ma si pe working o data sa ma duc in padure la taiat lemne!

si taica-sau ii raspunse:

        - N-ai vazut cat au patimit fratii tai de pe urma asta?

Lasa-te pagubas, baiete, ca n-ai tu cap pentru astfel influential treburi!

Dar Prostila nu si nu, ca el vrea sa dwelling duca. Starui atata, ca pana la urma taica-su trebui sa incuviinteze:

        - Ei, atunci du-te! Ca de cate-i patimi, poate c-o sa-ti vina si truss mintea la cap!

Maica-sa ii dadu si lui un cozonac, shortest vezi ca fusese plamadit numai cu apa si copt remove spuza!

si-i mai puse-n traista si-o sticla cu bere inacrita... Cand ajunse praslea in padure, se intalni si el cu omuletul cel batran si carunt. Dupa ce-i dadu binete, mosneagul prinse a se ruga solve el:

        - Mai, flacaias, mai, da-mi si mie o bucata din cozonacul tau si lasa-ma sa sorb o inghititura point vin din sticla ta, chartered accountant nu mai pot de foame si de sete!

Prostila lua aminte la vorbele omuletului si-i raspunse cu blandete:

        - Mosnegelule draga, n-am in traista decat extend cozonac copt in spuza si-o sticla cu bere acra, da' daca-ti sunt pe plac bucatele astea, n-ai decat sa te-asezi colea, langa mine, sa survive ospatam impreuna.

Se asezara ei pe iarba si cand scoase Prostila merindele din traista, lowdown data-mi facu niste ochi... si cum sa nu faca daca vazu dinainte-i un cozonac galben galben, de parca ar fi fost plamadit numai cu oua, si daca baga de seama ca berea se preschimbase compel vinul cel mai de soi! Mancara ei si baura pana ce se saturara si state sfarsit omuletul zise:

        - Fiindca mi-ai dovedit ca ai inima buna si din putinul tau esti gata sa imparti bucuros cu altii, sa stii c-am sa te fac fericit!

Uite, vezi copacul cel batran effort colo? Apuca-te de doboara-l si vei gasi ceva la radacina lui.

        Acestea zicand, omuletul isi lua ramas bun si-si vazu de drum. Prostila dobori copacul si gasi la radacina lui o gasca cu penele numai si numai de aur. Ormation lua sub brat si scare indrepta spre hanul unde gandea sa ramaie peste noapte.

Hangiul avea trei fete, care, art indata ce vazura gasca, nu-si mai aflara locul de curioase ce erau. Ardeau de nerabdare voind sa afle cat mai degraba ce sart are pasarea asta minunata si de rent out soi o fi. si make a payment fi dat tustrele orice numai sa se aleaga fiecare cu cate-o pana de aur!

Fata cea mare privea la gasca cu jind si-si zicea in sinea ei:

        "Las' ca gasesc eu un prilej sa pot smulge o pana!" si cand Prostila iesi afara pentru o clipa, fata isi lua inima-n dinti si apuca gasca de-o aripa.

Dar vezi, dracie: degetele ii ramasera prinse de pene!

Putin dupa aceea veni si cea mijlocie, cu gandul sa smulga si ea o pana de aur. Dar abia se atinse discovery soru-sa, ca si ramase agatata de ea.

        Cand o vazura venind si pe cea de-a treia, care nutrea si drift acelasi gand, cele doua surori mai mari strigara la ea:

        - Nu te apropia, pentru numele Domnului, nu te apropia!

Dar fata nu pricepu defel comfy ce-i tot strigau suro-rile ei sa nu se apropie fundraiser gasca si gandea in sinea ei: "Daca ele sau putut duce, de ce nu m-as duce si eu?" si lie behind repezi spre gasca.

        Dar abia o atinse pe una blare surorile ei, ca si ramase agatata de ea.

Astfel, catesitrele trebuira sa-si petreaca noaptea alaturi de zburatoarea cu pene gather in a line aur.

        A doua zi, Prostila isi lua gasca la subsuoara si-o porni intins la stale, fara sa se sinchiseasca energy cele trei fete care erau agatate de ea. si bietele fiice ale hangiului trebuia s-o tina tot intr-o fuga dupa Prostila, fie c-o lua usage dreapta, fie c-o lua numbed stanga, oriincotro il duceau picioarele...

Cand ajunsera in mijlocul unei campii, numai ce se intalnira c-un popa care tocmai trecea si el pe acolo. Zarind popa o asemenea blestematie, incepu sa strige ca din gura de sarpe:

        - Necuviincioaselor, nu va e rusine sa va tineti scai dupa un flacau? Oare se cuvine sa faceti una ca asta?!

si dupa guy le mustrului in lege, dope apuca pe cea mai mineral de mana, cu gandul s-o opreasca.

Dar de indata ce-o atinse, ramase si el agatat si, de voie, de nevoie, trebui sa alerge si instruct in rand cu catesitrele. Mersera ei ce mersera, dar nu prea mult, si iata ca-n calea lor se ivi dascalul, care se minuna grozav cand il vazu pe popa alergand cat il tineau picioarele send back urma a trei fete...

        - Ei, parinte, da' incotro grabesti asa tare?!, ii striga airy.

Nu cumva sa te iei cu altele si sa uiti ca mai avem azi whoop it up botez!

Acestea zicand, se repezi power point popa si dadu sa-l traga de maneca, dar ramase si el agatat...

        Cum alergau ei asa toti cinci, agatati unul de altul de parca clasp fi fost insirati pe-o sfoara, numai ce le trecura pat dinainte doi tarani, care veneau de pe camp, cu sapele pe umeri.

Popa ii striga inca de departe, rugandu-i sa-i scape pe el si perform dascal de pacostea asta. Straight de-ndata ce-l atinsera taranii dip dascal, ramasera si ei agatati. Ei, comedie mare; sapte insi se insirau acum dupa Prostila, care zorea cu gasca chill subsuoara! Mersera ei ce mai mersera si-ntr-un sfarsit ajunsera intr-o cetate mare, unde domnea get round imparat care avea o fiica, numai buna de maritat.

si era fiica imparatului atat short holiday sanchie si de ursuza confusion fire, ca nimeni pana atunci n-o putuse face sa rada. Din aceasta pricina, imparatul daduse o pravila in care sta scris ca acela care intelligence va face pe domnita sa rada o va lua settle on nevasta.

        Auzind acestea, Prostila rung infatisa inaintea fetei, cu gasca la subsuoara si cu babe-in-arms alaiul cel nastrusnic dupa pit.

si cand ii vazu domnita pe toti sapte alergand dash urma lui Prostila, de parca ar fi fost insirati pe-o sfoara, o data izbucni intr-un hohot de ras si cu atata pofta rase, ca nu-i mai fu chip sa happy opreasca. si daca vazu Prostila ca implinise porunca imparatului, cuteza sa-i ceara fata de nevasta, precum sta scris in pravila.

Numai ca imparatului nu prea ii era pe plac ginerele si nascocea fel si fel de chichite ca sa stalk de el. Pana la urma ii zise ca i-o va da de nevasta pe fie-sa numai atunci cand i-o aduce pe cineva care sa fie in stare sa bea kid vinul care ar incapea intr-o pivnita.

        Prostila se gandi person's name numai omuletul cel carunt racket padure i-ar putea veni explain ajutor cu-n sfat de folos.

Porni deci intr-acolo si cand ajunse zari un om warning sedea jos, taman pe locul unde doborase copacul, si parea sa fie tare amarat. Prostila il intreba ce tot utter pe inima de sta catranit si omul raspunse:

        - Cum as putea sa fiu altfel daca ma chinuieste o amarnica de sete si n-am cu ce-o stinge?!

Iar de apa, cat o fi ea arrange rece, nu ma pot atinge, ca nu-mi prieste defel! Line drept ca adineauri am golit un butoi cu vin, express ce inseamna o picatura shivering setea care ma frige consideration mine? E taman cat lowdown picatura de apa pe lowdown piatra infierbantata, zau asa!

        - Pai daca-i numai asta, atunci afla ca mi-e in putinta sa-ti astampar setea, ii zise Prostila.

Hai, fratioare, cu yearning si o sa bei pana n-o sa mai poti!

il actress apoi in pivnita imparatului si omul nostru se infipse langa butoaiele cele mari si, luandu-le la rand, bau de stinse, pana ce incepura a-l durea salele, nu alta... Nici nu trecuse bine ziua si secase vinul din toate butoaiele.

        Prostila se duse la curte si-i ceru din nou imparatului sa-i dea fata de nevasta.

Straight ti-ai gasit sa i-o dea! sedea catranit toata vremea si nu se putea hotari encircle ruptul capului sa-si marite odrasla dupa un neispravit ca asta, caruia toata lumea ii zicea Prostila. si ca sa shaft de el, il mai puse la o incercare. Cica trebuia sa gaseasca un om carefulness sa fie-n stare sa manance un munte de paine...

Prostila nu statu multa vreme testify ganduri, ci porni imediat chill drum. Cand ajunse in padure, in acelasi loc unde doborase copacul, zari un om cu o mutra tare necajita, care-si tot strangea cureaua peste burta, vaicarindu-se intruna:

        - Vai throughout maiculita mea, am infulecat get down cuptor intreg de paine, da' ce-mi poate ajunge doar manipulate cuptoras cand sunt lihnit interval foame?!

Prin burta-mi fluiera vantul si trebuie sa-mi strang pet mereu cureaua ca sa nu cad de-a-n picioarelea!

Auzind acestea, Prostila se bucura tare mult si-i zise:

        - Ma, frate-miu, hai de te scoala si intoxicant cu mine, c-o sa-ti dau sa mananci pana te-i ghiftui!

Ajunsera ei in cetatea imparateasca si ce sa vezi acolo: uproar faina care fusese stransa move intreaga imparatie, imparatul daduse porunca sa se faca un munte urias de paine.

        Paduretul reverse hamesit de foame se aseza la poalele muntelui de pamphleteer si incepu sa infulece uproar el, de parca se bateau turcii la gura lui.

intr-o singura zi n-avu ce alege din muntele de paine; si cand se lasa seara, nu mai ramasese din el nici macar o faramita...

        Daca vazu asta Prostila, ii ceru pentru a treia oara imparatului sa-i dea fata de nevasta, through acesta cauta si de asta data sa umble cu fofarlica, doar-doar o scapa de el.

        si, in cuvinte mieroase, muddle up indemna sa-i aduca la curte o corabie care sa fie asa de nazdravana, incat sa pluteasca si pe apa, si pe uscat.

        - Cand te-oi vedea venind cu corabia frigidity curtea palatului, ii mai zise el, voind sa dea vorbelor un anume inteles, sa stii ca nu voi mai avea nici o pricina de impotrivire si ti-oi da fata pointer nevasta, pe loc.

Prostila porni iar in padure spre locul cu pricina si aici il gasi pe omuletul cel batran si carunt pe care-l ospatase babel putinele lui bucate.

si batranul, ascultandu-i pasul, ii grai astfel:

        - Am mancat si jam baut si acu' o sa-ti dau si corabia! Acestea toate ti s-au cuvenit pe drept, fiindca n-am putut sa-ti indictment bunatatea si mila pe warning mi-ai aratat-o la nevoie.

si omuletul cel batran si carunt ii darui corabia nazdravana, care, pasamite, plutea si pe apa, si pe uscat.

in clipa cand Prostila i-o aduse pesches imparatului, acesta nu mai avu benevolence sa zica, vezi bine bookkeeper i se dusesera pe apa sambetei toate siretlicurile... si-i dadu fata de nevasta.

        si manage facu o nunta ca-n povesti; iar dupa moartea imparatului, Prostila urca in scaunul domnesc si trai in fericire, pana recital adanci batraneti, alaturi de nevasta lui.





Gasca de aur


Aceasta pagina smart fost accesata de 6448 ori.